Traumatisme ale mâinii și pumnului

Leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular (TFCC)

Reprezintă afectarea unui ansamblu de structuri fibrocartilaginoase și ligamentare situate pe partea ulnară (spre degetul mic) a încheieturii mâinii. TFCC are un rol esențial în stabilizarea încheieturii, distribuția forțelor la nivelul pumnului și mișcările antebrațului. Leziunile TFCC pot provoca durere persistentă, senzație de instabilitate și limitarea activităților.

Leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular (TFCC) — ilustrație anatomică

Cauze

  • Traumatisme acute: cădere pe mâna întinsă, tracțiuni bruște sau mișcări forțate
  • Leziuni sportive: tenis, golf, fitness, gimnastică, sporturi de contact sau activități care implică sprijin repetat pe mâini
  • Degenerare progresivă: uzura odată cu înaintarea în vârstă
  • Factori genetici: ulna mai lungă decât radiusul (varianta ulnară pozitivă)
  • Microtraumatisme repetitive: activități profesionale sau recreaționale care implică rotații repetate ale antebrațului și solicitarea încheieturii

Simptome

  • Scăderea forței de prindere
  • Senzație de instabilitate, „slăbiciune” sau „cedare” a încheieturii
  • Pocnituri sau senzația de „click” la mișcarea pumnului
  • Durere: pe partea ulnară a încheieturii (pe partea degetului mic), accentuată la mișcare sau sprijin pe mână sau durere la rotația antebrațului
  • Umlătură (edem) local

Diagnostic

  • Teste clinice specifice
  • Radiografia: Utilă pentru excluderea fracturilor și evaluarea variantei ulnare
  • Ecografia: Poate evidenția revărsatul articular și unele leziuni asociate
  • RMN: Investigația imagistică de elecție pentru evaluarea TFCC
  • Artroscopia: Reprezintă standardul de aur pentru diagnosticul definitiv și permite tratamentul simultan al leziunii

Opțiuni de tratament

Tratamentul depinde de tipul leziunii, severitatea simptomelor și gradul de instabilitate.

  • Conservator: prima linie de tratament pentru majoritatea leziunilor fără instabilitate semnificativă. Constă în repaus și modificarea activităților, imobilizare cu orteză timp de 4–6 săptămâni, antiinflamatoare și analgezice, fizioterapie și kinetoterapie, iar în anumite cazuri infiltrații cu corticosteroizi.
  • Chirurgical: Este indicat în cazul durerilor persistente după tratament conservator sau în prezența instabilității. Constă în debridarea (curățarea) artroscopică a leziunilor, sutura rupturilor, reconstrucția ligamentelor sau în proceduri de scurtare ulnară. Intervenția se efectuează de obicei sub anestezie loco-regională (adormirea brațului). Recuperarea variază între 3 și 6 luni și constă în imobilizare urmată de fiziokinetoterapie pentru redobândirea mobilității, forței și stabilității încheieturii.

Ultima actualizare: 27 iunie 2026

← Înapoi la afecțiuni